• "Cand ma rugam din adancul inimii, totul in jurul meu imi parea minunat: copacii, iarba, pasarile, pamantul, aerul, lumina, toate pareau a-mi spune ca exista pentru om, ca sunt marturia iubirii lui Dumnezeu pentru om, ca totul se roaga si totul canta marire lui Dumnezeu. Asa am ajuns sa inteleg ceea ce Filocalia numeste cunoasterea graiului fapturilor... Simteam o dragoste mistuitoare pentru Iisus si pentru intreaga creatie." (Pelerinul Rus)

Cristian si Ana ~ After the wedding

A fost o dupa-masa de toamna, la imbratisarea dintre pamant si soare. Erau clipele unui sfarsit de zi pe care le-am trait privind o frumoasa poveste: povestea lor.

Am avut emotii pentru ca nu ii cunosteam la fel de bine ca pe ceilalti miri de anul acesta. Cu ei nu am reusit sa avem o sedinta inainte de nunta (sedinta ce noi o consideram foarte importanta din multe puncte de vedere). I-am avut in fata in ziua nuntii lor. Atunci erau inconjurati de multi oameni, erau multe de facut..care poate grabeau trairile lor.

Am ales livada. ┬áStiam ca ne va surprinde iar, stiam ca va pregati ceva nou pentru noi…asa cum pregateste mereu.

Ajunsi in acelasi loc eram provocati sa o redescoperim in lumina unei alte povesti de iubire. Ne-a intampinat cu primul cer de un albastru clar pe care l-am vazut in aceasta toamna, cu nori atent modelati de Mana invizibila, cu bostani maturi, porumb copt, lilieci in zbor, iarba uscata.

Intorcandu-ma la acea zi imi vin in minte si chipurile lor naturale, potrivite peisajului, jocul lor, gesturile, bucuria lor ce a venit si in noi…

Ana si Cristian, va multumim ca ne-ati dovedit ca exista si oameni calzi, frumosi, deschisi. Va multumim ca ati fost o incurajare pentru a continua cu fotografia de nunta!  Sa ramaneti mereu copii! Lumea ideala pe care mi-o imaginez e plina de copii (prunci, adulti, oameni incaruntiti de ani). (Andreea)

Pin itShare on FBTweetFacebookBack to Top

no comments