• "Cand ma rugam din adancul inimii, totul in jurul meu imi parea minunat: copacii, iarba, pasarile, pamantul, aerul, lumina, toate pareau a-mi spune ca exista pentru om, ca sunt marturia iubirii lui Dumnezeu pentru om, ca totul se roaga si totul canta marire lui Dumnezeu. Asa am ajuns sa inteleg ceea ce Filocalia numeste cunoasterea graiului fapturilor... Simteam o dragoste mistuitoare pentru Iisus si pentru intreaga creatie." (Pelerinul Rus)

George si Dia ~ Poveste desenata cu lumina

Şi-acum, cand tu-mi ineci obrajii, ochii
in parul tau,
eu, ametit de valurile-i negre si bogate
visez

(Lucian Blaga)

Nu stiu cum am pastrat ascunsa povestea lor atata vreme…asa in uitare. La adapostul noptilor lungi de iarna mi-am amintit de timpul petrecut cu ei si am zis:

“E timpul pentru povestea lor.”

Sunt din oamenii in care arde dorul nestins de Dumnezeu. Sunt dintre cei ce raman copii.  Sunt speciali, veseli, calzi, senini…ca o zi de primavara…

George si Dia va multumim ca ne-ati ales sa fotografiem frumusetea chipurilor voastre (in care se oglindeste credinta si dragostea)!

Ziua aceea imi rasuna asemeni unei file din povestile pure. Jocul si zambetul, fusta lunga si colorata, arcurile…Ah ce mi-as dori sa va pot arata doar o farama din cat de frumos a fost!

Ssshhhh…

Pin itShare on FBTweetFacebookBack to Top

no comments